Bluetooth

Bluetooth, purtând numele regelui viking Harald Bluetooth al Danemarcei, care a domnit în secolul X, reprezintă un standard şi o tehnologie proprietară deschise pentru schimbul de date pe distanţe scurte între dispozitive fixe şi mobile, propuse în anul 1994 de furnizorul de echipamente de telecomunicaţii Ericsson Mobile Communications.

Bluetooth a fost conceput iniţial ca o alternativă la cablurile de date RS-232, folosind frecvenţe de operare în domeniul nelicenţiat industrial, ştiinţific, şi medical (ISM, Industrial, Scientifical and Medical)  în banda 2,4-2,48 GHz. Bluetooth utilizează o tehnologie numită FHSS (Frequency Hopping Spread Spectrum).

Folosind tehnologia Bluetooth pot fi create reţele personale (PAN, Personal Area Network), cu un înalt nivel de securitate, la care pot fi conectate diverse dispozitive, fără probleme de sincronizare. Dispozitivele Bluetooth aflate în acelaşi domeniu spaţial de acţiune radio pot realiza ad-hoc conexiuni punct-la-punct şi/sau punct-la-multipunct. Aceste dispozitive pot fi adăugate/deconectate în mod dinamic la/de la reţea.

Bluetooth este gestionat de Bluetooth Special Interest Group (SIG), fondat în 1998 de către companiile Ericsson, IBM, Intel, Nokia şi Toshiba. Acesta are astăzi în componenţa sa peste 14.000 de companii din domeniul telecomunicaţiilor, reţelisticii şi electronicii. Iniţial, misiunea SIG a fost de a dezvolta şi promova o soluţie globală de comunicaţii cu operare pe rază scurtă, fără fir şi de a crea un standard global deschis, prevenind ca această tehnologie să devină proprietatea unei singure companii. Activitatea SIG a avut ca rezultat apariţia primelor specificaţii Bluetooth în iulie 1999. Alături de dezvoltarea acestor specificaţii, SIG mai are ca scop asigurarea cerinţelor de interoperabilitate, armonizarea benzii de frecvenţă şi promovarea tehnologiei.

Tehnlogia Bluetooth a fost sau urmează a fi adoptată de majoritatea actorilor de pe scena telecomunicaţiilor, calculatoarelor şi industriei de divertisment casnic, dar şi din alte domenii precum cel bancar, al industriei auto-moto, a industriei de îngrijire a sănătăţii, jucăriilor etc. Iată câteva dintre modurile de utilizare a tehnologiei Bluetooth:

  1. control wireless şi comunicare între un telefon mobil şi un set de căşti handsfree;

  1. comunicare wireless între un calculator şi dispozitivele de intrare/ieşire, cele mai folosite dintre acestea fiind mouse-ul, tastaura şi imprimanta;

  1. punte wireless între două reţele Ethernet;

  1. comunicare wireless între echipamente de testare, receptoare GPS, echipamente medicale, cititoare de coduri de bare, dispozitive de control al traficului etc;

  1. urmărirea efectivă a animalelor şi deţinuţilor;

  1. aplicaţii de securitate personală pe teefoanele mobile pentru prevenirea furtului acestora;

  1. transfer de fişiere, date de contact etc;

  1. sisteme de localizare în timp real, pentru urmărirea şi identificarea locaţiei unor obiecte, folosind “etichete” ataşate sau încorporate în acestea.

Deoarece dispozitivele Bluetooth utilizează un sistem de comunicaţii radio cu difuzare (broadcast), nu este necesar – spre deosebire de dispozitivele cu infraroşu (IR) – ca acestea să se “vadă” unul pe celălalt, ba chiar pot fi în camere diferite (dacă transmisia este suficient de puternică).

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *